Biserica Densuș, cea mai veche biserică românească de piatră

Pe un deal mic din satul Densuș, la circa 10 km de Hațeg, stă una dintre cele mai ciudate și mai frumoase construcții din România. Biserica Sfântul Nicolae nu seamănă cu nicio altă biserică pe care ai văzut-o: e joasă, masivă, cu un turn pătrat așezat chiar deasupra altarului și cu ziduri în care recunoști coloane, pietre de mormânt și inscripții romane.

Construită din ruinele unui oraș roman

Zidurile sunt făcute din blocuri de calcar luate din Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, aflată la câțiva kilometri. Meșterii medievali au folosit ce au găsit: altare, stele funerare, bucăți de coloane, chiar și conducte de piatră. Istoricii spun că biserica stă pe ruinele unui templu roman închinat zeului Marte, iar preotul satului povestește că, și mai înainte, dacii aveau aici altare pentru Zamolxe.

Câți ani are

Prima mențiune în documente e din 2 iunie 1360, dar data exactă a construcției încă se discută: cei mai mulți istorici o plasează în secolul al XIII-lea, alții cu câteva secole mai devreme. Sigur e că slujbele se țin aici fără întrerupere de peste 700 de ani, motiv pentru care e numită adesea cea mai veche biserică românească de piatră în care se slujește și azi. În 1991 a fost propusă pentru lista UNESCO.

Ce vezi în interior

În interior e semiîntuneric și răcoare. Pe pereți se mai văd picturi vechi, în stil bizantin, multe deteriorate: invadatorii au scos ochii sfinților pictați, iar urmele se văd și azi. Printre icoane e una rară, care îl arată pe Mântuitorul îmbrăcat în port popular românesc. Biserica a fost restaurată în 2003 și 2005, cu sprijinul Ambasadei SUA și al Ministerului Culturii.

Legenda uriașilor

Unii săteni spun că biserica a fost ridicată de uriași, singurii care ar fi putut căra blocurile acelea de piatră. Privind zidurile groase și pietrele imense din colțuri, legenda nu pare chiar de neînțeles.

Bine de știut

Biserica e înconjurată de un cimitir vechi, cu pietre funerare foarte vechi. Preotul locuiește într-o căsuță alături și îi primește cu drag pe vizitatori; dacă găsești ușa închisă, întreabă în sat. E un loc de cult: îmbracă-te decent, vorbește încet și lasă o donație, dacă vrei, pentru întreținere. Vizita durează 30–45 de minute și se leagă perfect de Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

În apropiere

• Ulpia Traiana Sarmizegetusa, de unde au fost aduse pietrele bisericii, la câțiva kilometri.
• Mănăstirea Prislop, unde se află mormântul părintelui Arsenie Boca, la circa o jumătate de oră cu mașina.
• Orașul Hațeg și rezervația de zimbri, la circa 15 minute.

Întrebări frecvente

Se plătește intrarea? Nu e un bilet de intrare; donațiile pentru întreținerea bisericii sunt binevenite.

De ce arată biserica atât de neobișnuit? Pentru că a fost construită din bucăți de clădiri romane – altare, coloane, pietre de mormânt –, așezate de meșteri medievali după cum s-au potrivit. Rezultatul nu seamănă cu nicio altă biserică din țară.

Cât durează vizita? Între 30 și 45 de minute, cu interiorul, zidurile exterioare și cimitirul vechi din jur.